Aspirina, prieten sau dusman
Aspirina, cunoscuta cel mai bine sub aceasta denumire, este un antiagregant plachetar foarte des recomandat. Descoperita in urma cu jumatate de secol si folosita, initial, in afectiunile inflamatorii, in doza de 500mg, aspirinei i s-a descoperit rolul de antiagregant plachetar incepand cu anul 1976. Doza care a dovedit inhibarea ireversibila a ciclooxigenazei 1 (mecanism antitrombotic) este 50-100mg/zi. In doza mai mare, acest medicament are si un efect de inhibitie a ciclooxigenazei 2, efectul la >1g/zi fiind chiar procoagulant.
Foarte promovat, acest medicament a determinat multi adepti in randul celor care nu au informatia medicala de ghid, iar multi pacienti, de teama, fara indicatie medicala, isi autoadministreaza tratamentul, fie pentru ca sunt sfatuiti de binevoitori, fie pentru ca il ia sora, sotia, vecina, fie ca pare persuasiva reclama televizata.
Unii chiar ajung sa experimenteze, din nefericire, hemoragii digestive, intestinale sau hemoroidale.
Aspirina este un medicament, nu o vitamina! Se administreaza DOAR la indicatia specialistului si DOAR daca beneficiul recomandarii depaseste riscul. Atunci cand se indica, pacientul are nevoie de administrare, in general, pentru tot restul vietii, exceptand situatii particulare ce ar contraindica administrarea.
Indicatia administrarii acestui antiagregant este:
- Boala coronariana, care include de la angina pectorala stabila, pana la sindroame coronariene acute;
- Arteriopatia obliteranta a membrelor inferioare;
- Boala arterelor carotidiene;
- Accidentul vascular cerebral ischemic;
- Dupa revascularizare interventionala cu stent sau chirurgicala;
Scopul acestei recomandari este profilaxia bolii trombembolice arteriale.
Dupa cum reiese, se face o profilaxie, dar nicidecum primara, ci secundara. S-a dovedit, in profilaxie secundara, ca reduce mortalitatea si evenimentele vasculare nefatale cu 50%, la pacientii cu risc ridicat, astfel incat, Aspirina, devine medicatie obligatorie, in aceste situatii.
Nu orice durere in piept este angina pectorala, asa ca, nu orice durere in piept trebuie sa primeasca Aspirina! Durerea anginoasa tipica, este acea durere care apare in timpul efortului, este localizata retrosternal si dureaza 5-10min, ameliorandu-se in repaus sau la administrarea de Nitroglicerina sublingual. Angina pectorala stabila este un diagnostic CLINIC. Aceasta boala poate fi obiectivata in urma efectuarii unui test de stres, care sa evidentieze ischemia si sa reproduca durerea.
Ischemia in boala coronariana apare dupa ce, arterele coronariene au placi de aterom care sa ingusteze lumenul cu cel putin 50%. Asadar, nici orice placa ateromatoasa, descoperita intamplator, coronarografic, care nu a dovedit ischemia si nici nu genereaza angina, nu intra in definitia de caz si nu primeste Aspirina.
Odata diagnosticata, angina pectorala, trebuie sa fie tratata. Pe langa Aspirina si statina, pacientul trebuie sa primeasca tratament antiischemic. Revascularizarea este necesara doar daca exista semne de severitate la Testul de stres, daca durerea persista si este prost tolerata sub tratamentul medicamentos.
Administrarea Aspirinei in preventie primara, insa, nu a dovedit. Decizia de a introduce in tratament acest medicament pentru boala coronariana trebuie sa apartina medicului cardiolog, in nici un caz, nu trebuie ca pacientul sa-si autoadministreze tratament, sub pretexte, de gen: “sa mai subtiez sangele”, “sa dau drumul la sange”, “sa protejez inima”…
Pentru o evaluare complete a riscului cardiovascular, incadrarea in definitia de boala si decizie terapeutica, va stau la dispozitie in cadrul clinicii Hiperdia, unde va puteti adresa fie direct, fie in contract cu casa de asigurari de sanitate.
Autor:
Dr. Nicoleta Darie – Specialist Cardiolog