Diareea si medicatia antihipertensiva
Hipertensiunea arterială este un factor de risc cardiovascular major pentru atac de cord (infarct miocardic), insuficiență cardiacă , anevrisme ale arterelor (de exemplu anevrism aortic ), boală arterială periferică și este cauza bolilor renale cronice . Chiar și o creștere moderată a valorilor tensiunii arteriale este asociată cu o speranță de viață mai redusă.
Modificarea obiceiurilor alimentare și a stilului de viață pot aduce ameliorări, ținând sub control presiunea arterială, și pot reduce riscurile asociate cu complicații ale stării de sănătate. Cu toate acestea, tratamentul medicamentos este deseori necesar pentru persoanele, la care schimbarea stilului de viață nu are efectul dorit sau este o condiție insuficientă.
Există câteva clase de medicamente antihipertensive, pe care medicii le prescriu în funcție de patologia asociată a pacientului. Acestea, în majoritatea cazurilor, ajustate periodic, vor fi administrate la pacientul hipertensiv pentru tot restul vieții, scopul fiind acela de a atinge o țintă terapeutică, care diferă de la un pacient la altul, în funcție de vârstă și comorbiditați, dar și de a menține această valoare țintă.
Există, însă, situații care pot determina variații tensionale. Una din aceste situații este diareea. Pacientul hipertensiv, aflat sub medicație specifică, trebuie educat să trateze rapid această tulburare intestinală, care poate duce la deshidratare, diselectrolitemii (cu precădere hipopotasemie), complicații ce pot determina hipotensiune atât fără, dar mai ales cu tratament antihipertensiv. Hipotensiunea determină amețeli, lipotemie, sincopă (pierderea cunoștinței). Hipopotasemia poate genera tulburări de ritm severe, cu riscuri multiple, inclusiv risc de moarte subită. O altă consecință este disfuncția renală consecutivă deshidratarii, ce agravează hipertensiunea arterială, aceasta, putând, ulterior să devină rezistentă la tratament.
Toate aceste consecințe pot fi prevenite, atât prin tratarea promptă a diareei, prin monitorizarea tensiunii arteriale și, în colaboare cu medical cardiolog, sau cu medicul de familie, prin ajustarea dozelor medicamentelor antihipertensive.
Pacientul hipertensiv trebuie să viziteze periodic medicul cardiolog, să-i fie evaluat riscul cardiovascular global, afectarea de organ țintă consecutivă, să se stabilească un plan individualizat: regim igieno-dietetic, tratament și, dacă este cazul, introducerea într-un program de recuperare cardiovasculară.
Clinicile Hiperdia Brasov dispun de dotarea necesară, în vederea evaluării clinice și paraclinice individuale, care să permită atât diagnosticul unei afecțiuni cardiovasculare, cât și încadrarea în gradul de risc.
Pentru o astfel de evaluare, la inițierea tratamentului antihipertensiv, dar și în vedera ajustării dozelor, în funcție de contextul clinic asociat, vă stau la dispoziție, în cadrul clinicii.
Dr. Nicoleta DARIE
Specialist Cardiolog