Analizăm zilnic, în activitatea medicală, factori de risc cardiovascular, studiem continuu efectul acestor factori în populație, precum și efectul pe care îl are înlăturarea/tratarea lor. Este bine cunoscut faptul că cei mai importanți factori de risc cardiovascular sunt:

  • fumatul,
  • dislipidemia,
  • hipertensiunea arterială,
  • diabetul zaharat,
  • consumul excesiv de alcool,
  • obezitatea și nu în ultimul rând, sedentarismul.

În acest articol voi vorbi despre sedentarism, un factor de risc care, în societatea modernă, prin fenomenul de urbanizare, a luat amploare considerabilă și de la vârste tot mai fragede. Este un subiect de actualitate, având în vedere contextul pandemic care a dus la limitarea ieșirilor în aer liber.
Peste 80% dintre adolescenți nu fac suficientă mișcare, conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, consecutiv unui studiu realizat în perioada 2001-2016 pe un milion și jumătate de tineri din 146 de țări. Potrivit cercetării, fetele sunt mai sedentare decât băieții. Specialiștii cred că unul dintre motivele importante pentru care s-a ajuns aici este timpul îndelungat petrecut de tineri în fața calculatoarelor.
O altă sursă de informare o reprezintă Forumul Sportului Românesc, care publică recent Eurobarometru întocmit de Comisia Europeană cu urmatoarele date: 51% dintre români nu se implică niciodată în activităţi fizice, 3 din 4 români petrec zilnic cel puţin două ore şi jumătate pe zi în poziţia şezut, în faţa computerului sau în faţa televizorului, la ora actuală, faţă de anul 2013, numărul persoanelor care se implică în activităţi fizice pentru a-şi îmbunătăţi sănătatea a scăzut cu 12% și ţara noastră ocupa locul doi la nivel european din perspectiva sedentarismului. Sunt câteva statistici îngrijorătoare.

Sedentarismul este un fenomen care trebuie tratat ca o boală, deoarece, în timp, poate avea efecte foarte periculoase asupra organismului. Riscurile sedentarismului sunt multiple: pe langa risc cardiovascular și un factor de risc de mortalitate, persoanele sedentare având un risc cu 20-30% mai mare de a dezvolta una dintre afecțiunile cu mortalitate ridicată: tulburarea echilibrului metabolic, îmbătrânirea prematură, creșterea riscului dezvoltării cancerului, diminuarea oxigenării organismului, afectarea posturii și a coloanei vertebrale, creșterea în greutate, tulburări genetice. Activitatea fizică insuficientă este responsabilă pentru 3,2 milioane
de decese și de 20x mai mulți pacienți au o durată de viață ajustată prin factorul invaliditate (DALY – Disability Adjusted Life-Years), în fiecare an, în întreaga lume.

Activitatea fizică reprezintă orice mișcare a corpului, produsă de mușchii scheletici care consumă energie. Activitatea fizică aerobică este activitatea fizică în care mușchii mari se mișcă într-un mod ritmic și susținut pentru o perioadă de timp și îmbunătățește condiția fizică cardiorespiratorie. Exemple de activitate fizică aerobică sunt: mersul, alergatul, înotul și ciclismul. 30 de minute de activitate fizică aerobică, practicată zilnic, de fiecare individ, ar ajuta enorm la îmbunătăţirea stării de sănătate şi la diminuarea riscurilor de îmbolnăvire. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, persoanele între 19 și 64 de ani ar trebui să facă cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată sau 75 de minute de activitate fizică intensă, în fiecare săptămână, și de două ori pe săptamână, exerciții care să solicite majoritatea mușchilor.
Persoanele care nu fac activitate fizică regulată pot fi încurajate să înceapă sau să crească treptat nivelul de activitate până la cel recomandat. Se poate evalua capacitatea funcțională în prealabil, în urma unui test și, în funcție de existența sau nu a comorbidităților, se stabilește un program individualizat.
Alegerea modului de viaţă, care include menţinerea condiţiei fizice, este responsabilitatea fiecărei persoane, sau a tutorelui, acolo unde este cazul. De promovarea unei bune condiţii fizice, însă, se face responsabilă atât implicarea personalului medical, cât și a personalului didactic, familia, politicul și întreaga societate. Se pot dezvolta proiecte de promovare care să determine creșterea ratei de recondiționare fizică în rândul populației, aspect cu importanță atât medicală, socială, cât și economică.

Clinicile Hiperdia Brasov dispun de dotarea necesară, în vederea evaluării clinice și paraclinice individuale, care să permită atât diagnosticul unei afecțiuni cardiovasculare, cât și încadrarea în gradul de risc.
Pentru întocmirea unui plan de recondiționare cardiovasculară, vă stau la dispoziție, în cadrul clinicii, cu indicații clar explicate pentru o cât mai bună aderență la program și scăderea riscului cardiovascular.

Dr. Nicoleta Darie
Medic specialist Cardiolog

Leave a reply